Hollywood la Phenian

Paul Fischer, Hollywood la Phenian

Doarece am făcut oarece pasiune pentru povești cu istoria peninsulei coreene nu puteam să ratez această proaspătă apariție.

Cartea este despre uluitoarea răpirea a cineastului sud-coreean Shing Sang-ok și a fostei sale soții, actrița Choi Eun-he, de către nord-coreeni pentru a satisface ambiția, pe atunci tânărului, Kim Jong-il, viitor conducător al Coreeei de Nord, comunistă, după decesul tatălui său Kim Il-sung (cunoscut la noi și în transcrierea Kim Ir-sen). 

Pocestea răpirii se petrece undeva în 1978.

Shing Sang-ok era unul dintre producătorii și regizorii de succes din Coreea de Sud. A fost căsătorit cu Choi Eun-he o actriță renumită în Coreea de Sud, dar la momentul răpirii cei doi erau despărțiți. Ruptura dintre cei doi trebuie însă înțeleasă în termenii mentalității coreene. Actrița nu-i dăruise copii, ceea ce era o mare problemă în societatea coreeană, astfel că un soț care își cauta o soție mai tânără care să-i aducă copii nu era gest văzut ca neobișnuit sau absolut condamnabil în societatea coreeană, și nici chiar de soțiile părăsite în astfel de circumstanțe.

Mai trebuie spus că în anii 1970 succesul lui Shing Sang-ok era apus, producătorul fiind în mari probleme financiare. Asemenea, Choi Eun-he nu mai era tănără, și anii săi cei mai buni se aflau deja în urmă. De aceea există comentatori care spun că povestea răpirii ar fi inventată de cei doi, care de fapt s-ar fi lăsat atrași de promisiuni ale lui Kim Jong-il.

Cert este că Shing Sang-ok a regizat câteva filme în Coreea de Nord într-un stil ceva mai lipsit de șabloanele propagandei oficiale din Coreea de Nord. Cei doi vor reuși să revină în lumea liberă în 1985, păcălind vigilența paznicilor lor în timpul unei vizite în Viena.

Dintre filmele regizate în Coreea de Nord de Shing Sang-ok cel mai celebru este Pulgasari despre care o să vă povestesc două vorbe în Cronicarul de film.

The Art of Vinyasa

Richard Freeman, Mary Taylor, The Art of Vinyasa

Am plăcerea să mă laud că am pus mâna pe ultima carte a lui Richard Freeman, realizată în colaborare cu Mary Taylor. Richard Freeman este unul dintre elevii importanți ai lui Sri K. Pattabi Jois, și unul dintre principalii popularizatori ai Ashtanga Yoga în Statele Unite. În articolul Maestrul. Yoga cu picioarele pe pământ este un videoclip unde Richard Freeman, alături de alți elevi ai lui Pattabi Jois, fac o demonstrație sub ochii maestrului.

Asta era cu mulți ani în urmă. Acum, Richard Freeman, ajuns la o etate venerabilă și el, expune în această carte propria experiență.

Încă din primele rânduri Richard Freeman avertizează că yoga trebuie abordată realist. Trebuie practicată cu perseverență și efort. Nu sunt rezultate garantate și nu se întâmplă minuni. Autorul compară abordarea practicii yoga cu a pune o masă bogată pentru oaspeți. Care s-ar putea să nu vină. Însă trebuie să pui acea masă în fiecare zi în onoarea acelor oaspeți, 

Last Dance in Havana

Eugene Robinson, Last Dance in Havana,

Tot despre Cuba bărbosului și acum răposatului Fidel Castro.
E o carte specială pentru că autorul e interesat în primul rând de peisajul  muzical din Cuba. Fără a căuta să caute cu îndârjire semnele prăbușirii regimului.
E o carte despre Cuba anilor 2000 și ceva. E Cuba  perioadei speciale, perioada de după 1990, cînd regimurile comuniste au cazut, iar economia cubaneză s-a prăbușit, lăsând populația practic fără nimic. Totuși suferințele s-au mai domolit. Regimul pare să reziste.
Revoluția e în altă parte. Ea se petrece în muzică și dans.
Rezultă un portret vibrant. Cu multe trimiteri muzicale Los Van Van, Bamboleo, NG La Bamda.
Singura critică ce se poate aduce cărții este că autorul, un afro-american, este exagerat de interesat de problemele rasiale din Cuba, uitând uneori de alte aspecte.

Painici cu merisor

Nu au iesit prea aspectuoase, nu mi-am batut mult capul cu forma, dar sunt foarte gustoase.

Vă trebuie:

500 g făina integrală
100 g merișor deshidratat,
100 ml lapte
100 ml apa
1 plic de drojdie uscată,
1 ou
2 linguri de zahar,
50 g unt topit,

Puneti toate ingredientele în vasul de frământat. Framântați bine până iese un aluat elastic.
Lăsați o oră și jumătate - două ore la crescut.
Eu am făcut opt batoane din această cantitate. Puteți  încerca diverse forme.

Se coc la 180 de grade pentr 20-25 de minute.