Este o carte mai veche a lui Julian Barnes, când încă nu era obsedat de viaţa ca experienţă inevitabil eşuată raportat la idealul universului perfect. Sau poate ca da, dar nu recunoastea inca asta.
E un roman axat pe experienta unor adolescenti / tineri din suburbiile burgeze ale Londrei. Unde
Christopher Lloyd, care îşi spune povestea la persoana întâi, şi prietenul său Toni se simt speciali, preocupaţi de idei înalte, şi dispreţuiesc valorile burgheze.
Citind Metroland am înţeles de ce nu manifest entuziasmul sincer sau prefabricat a atâtor critici literari de la noi pentru "Romanul adolescentului miop"de Mircea Eliade. Nu, fandoselile de adolescenţă în legătură cu preocupările intelectuale nu sunt decât experienţe de adolescent. Cu nimic mai bune sau mai puţin bune decât experienţele adolescentului care a bătut mingea. Validarea urmează atunci când se depăşeşte vârsta experienţelor. În maturitatea care poate e departe de idealul ideilor absolute, dar e singura formă de împlinire a existenţei. Fuga într-un absolut himeric nu e niciodată o soluţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu