Lucian Boia, Suveranii României. Monarhia, o soluție?,
Humanitas, 2014
Cartea e o trecere în revistă, fără pretenții că ar putea
epuiza subiectul, a celor 4 regi ai României. Dincolo de can-can-uri monarhice
(la modă, fără îndoială), Lucian Boia vrea să marcheze care este semnificația istorică
a monarhiei pentru România. Cu ce a fost
diferită România prin faptul că a avut pe acești monarhi? Cum au marcat ei
istoria, mai ales cu referire la istoria duratelor lungi?
Concluzia nu putea să fie decât nuanțată. Cu note pozitive,
dar și negative. În definitiv nu au fost cu totul decât vreo 80 de ani. România
s-a făcut în primul rând pe sine însăși, dar nu e de neglijat că în perioada
modernizării a avut șansa unor monarhi care au știut să susțină acest impuls
spre lumea modernă. Monarhii au fost și ei oameni, și pe măsură ce familia
regală, venită din Germania, s-a autohtonizat, aceștia se poate spune că nu au
fost nici mai buni nici mai răi decât națiunea care le-a fost dat să conducă.
În fine, poate cea mai importantă contribuție a monarhiei
este cea adusă prin funcția sa mitologică. Imagine a unor aspirații încă este
capabilă să miște și astăzi energii, deși puțin mai cred în mod serios că
România va redeveni monarhie. Și dacă nu cu vechea familie regală, care pare să
nu mai trezească interes dincolo de persoana lui Mihai I, poate cu prințul
Charles, propun unii, că tot îi place Transilvania, are ascendență în familia
lui Vlad Țepeș, și pare un aranjament bun pentru prinț din moment ce șansele
sale de a mai fi vreodată rege al Marii Britanii arată din ce în ce mai palide.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu