Histoire economique de Roumaines

Ion N Angelescu, Histoare economique de Roumains, Geneva, 1919

E o carte oarecum uitata, dar care ramane importanta caci nu prea are concurenta in lucrari mai noi.

Ion Angelescu a fost rector la ASE in perioada interbelica.

Opera de fata vine imediat dupa Marea Unire sa umple un gol: o istorie economica a Romanilor, marcand conectarea istoriografiei romanesti la crentele timpului care incercau sa se distanteze de istoria politica, mergand spre cercetari social-economice.

Primele capitole expun teorii la moda in vremea respectiva privind transformarea economiei de tip sclavagist in economie  feudala, teorii care insa au fost ulterior, in mare parte, infirmate de cercetarile antropologice si structuraliste de mai tarziu.

Totusi cartea ramane valoroasa in ceea ce priveste viata economica a Tarilor Romane in sec. XIV-XVIII.

Vorbeam in alta parte de declinul comertului international pe teritoriul Tarilor Romane. Evident acest declin este relativ, Tarile Romane raman totusi in comertul international. Un drum comercial relativ important,  de care profita in principal Moldova, lega Istanbulul de Polonia. Suficient de important ca pe la 1613 un negustor din Bologna sa faca drumul dintre Constantinopol si Lvov cu marfa. Si chiar de mai multe ori, lasandu-ne amintiri despre aventurile sale prin aceste tinuturi.

Vinul romanesc se vindea bine. Dar principala moneda erau vitele care ajungeau si la Venetia si la Danzig cu zecile de mii anual. De unde luau chiar drumul Angliei, activitate suficient de importanta pentru ca la 1588 ambasadorul reginei Eliabeta I pe langa sultan sa incheie un acord comercial avand ca obiect "vitele albe" din Moldova. Marfa lesne de valorificat caci se transporta pe propriile picioare. Poate ca atunci cand ne gandim la inaintasii nostri ar trebui sa-i vedem ca pe un fel de cow-boy, manand turme imense de vite intr-un fel de "est salbatic", si parca cartea de istorie romaneasca incepe sa fie mai colorata.

27 iunie 1971. Cu tovarăşul

....  pe ogoarele patriei. La Moara Vlăsiei. O fi fost "pană de tufiş"?

Fototeca online a comunismului românesc, cota 6/1971

Solstiţiul de vară

Chifle cu banane

E o reţetă clasică de pâine

1 kg de făină, (albă, dar merge şi integrală)
1 pliculeţ de drojdie uscată
2 linguri de zahăr
1 linguriţă de sare
600 ml apă

plus 3 banane pasate.

Plus miere pentru uns

Se amestecă totul şi se lasă să crească vreo 1,5 ore.
Se fac chifle.
Se mai lasă cel puţin jumătate de oră să crească în tava aşternută cu hârtie de copt.
Se ung cu miere de albine (câteva linguri sunt de ajuns.)

Se dă la cuptorul încins la 180 de grade. Se lasă vreo 40 de minute la copt. Încercaţi însă cu un beţişor cum s-au copt căci, mărimea bananelor, cât de zemoase sunt, şi proprietăţile făinii pot influenţa substanţial timpul de coacere.

Nu încercaţi să le daţi forme de pâine mari. Aluatul, fiind destul de umed din cauza bananelor, nu permite o coacere bună decât dacă se pun la copt în părţi mici de aluat care se pătrund uşor.

Acum 60 de ani

1955- Aspect de la sărbătorirea terminării străpungerii tunelului de la şantierul hidrocentralei”Lenin” de la Bicaz. „Fototeca online a comunismului românesc” cota 199/1955

Ah, ce-mi plac parpalacele de piele ale tovarăşilor responsabili de la partid veniţi în vizită la eveniment.Clasa muncitoare trăia bine prin reprezentanţii ei, nu-i aşa?

Braşov în iunie 1967

Fototeca online a comunismului romanesc
359/1967

Aspect din vizita lui Nea Nelu (cunoscut şi sub numele de Ceauşescu) la Braşov în iunie 1967. După moda Potemkin cel cu satele de butaforie pentru trecerea ţarinei, iată babele din sat puse în uliţă la un fel de şezătoare pentru a întâmpina trecerea Conducătorului. In fundal plictiseală mare, în faţă "fă-te că lucrezi".

Austerity Britain

David Kynaston, Austerity Britain, Bloomsbury, 2007

Dupa cel de al doilea razboi mondial Marea Britanie a avut prioada sa de austeritate, cu cupoane de rationalizare si cozi la mancare. Totul sub patronajul unui guvern laburist mai preocupat de distributia bogatiei, decat de cresterea economica. Dar si cu lucruri revolutionare pentru acele vremuri precum un sistem public de sanatate general accesibil si gratuit. Sau programul de constructie de case pentru familiile modeste. Si dezbaterile implicate de acest program: sa se construiasca blocuri sau case individuale.Din fericire pentu britanici, desi idea blocurilor suradea stangstilor din partidul laburist, in general a castigat solutia caselor individuale.

Cartea abordeaza toate aspectle vietii de atunci. O sa aflati ca actorul Norman Wisdom, celebru pentru generatia mai veche pentru comediile sale, si-a inceput cariera in armata in timpul razboiului amuzand camarazii. Dupa razboi fiind lasat la vata a gasit greu un angajator, doarece, fiind trecut de 30 de ani, era considerat prea batran ca sa mai faca vreo cariera artistica. Asa ca  a trebuit sa-si falsifice actele ca sa fie "mai tanar"

In acest timp, Benny Hill si-a constuit cariera de mare succes incepand ca prezentator la BBC.

Si cine mai stie ca celebrii ochelari rotunzi purtati de John Lennon si Harry Potter sunt in fapt o imagine a modestiei economice de dupa razboi fiind unul dintre cele doua modele de rame de ochelari care erau oferite gratuit in sistemul public de sanatate britanic dupa razboi.

Plina de invataminte pentru  cititorul in Romania de astazi este problema educatiei. Imediat dupa razboi Marea Britanie trece la un sistem, in teorie generos, al educatiei pentru toti. Sistem in care s-au facut toate greselile care sunt prezentate astazi in Romania ca reforma invatamantului. Daca cineva avea timp sa citeasca putin istorie a sistemului de invatamant brtanic de dupa razboi ne scutea de o multime de bani aruncati pe fereastra, nervi si generatii irosite. Nu e inca prea tarziu pentru ca inca ni se propun tot felul de solutii care au fost deja experimetate acolo si s-au dovedit un esec.

Un important activist social britanic Michael Young remarca fata de toate aceste eforturi educationale: "Multi dintre acestia (copii) din nefericire vor trebui sa lucreze in profesii caracterizate de rutina sau semirutina, care nu le vor da ocazia sa-si exprime personalitatea. In consecinta, curriculum-ul va fi conceput pentru ca in primul rand sa pregateasca copiii sa foloseasca creativ si complet  timpul lor liber, sa-si ingrijeasca casele cu pricepere si imaginatie."

De meditat la aceasta afirmatie.

Ragusa

Ragusa la 1667

Multă lume ştie despre Ragusa (actualul Dubrovnik) că a fost o importantă republică comercială care a concurat chiar şi pe veneţieni în comerţul în mediterana. Ca turişti ne minunăm şi astăzi de frumuseţea oraşului.

Mai puţin se cunoşte despre performanţele corăbierilor  din Ragusa. Puţin se ştie că pe urmele portughezilor în Oceanul Indian au venit corăbii din Ragusa, care sunt înregistrate prezente la Diu.

Iar în Invincibila Armada înfrântă de englezi (de fapt mai mult de furtună) în 1588 erau şi 12 corăbii din Ragusa. De altfel, datorită alinţelor cu spaniolii, corăbii din Ragusa participă la comerţul tranatlantic şi sunt semnalate în Mexic.

JOVAN CVIJIC, LA PÉNINSULE BALKANIQUE. GÉOGRAPHIE HUMAINE, Paris 1918

Romulus Zăroni

Destulă lume cunoaşte catrenele lui Păstorel Teodoreanu despre Ministrul Agriculturii din primele guverne comuniste de după 1945, Romulus Zăroni. Apropiat al lui Petru Groza, prim ministru al primelor guverne comuniste, Zăroni a trezit multă nemulţumire fiind asociat cu politica de colectivizare, confiscări de terenuri şi alte măsuri nepopulare.

Iată un catren de Păstorel cu dedicaţie pentru Romulus Zăroni

"Caligula imperator
A făcut din cal senator.
Domnul Groza, mai sinistru,
A făcut din bou - ministru!"

Chiar dacă barfele despre prostia ministrului agriculturii se pare că nu erau adevărate, Corneliu Coposu în amintirile sale îl descrie pe Romulus Zăroni ca pe un fel de fermier model al vremurilor, citit, aplicând metodele unei agriculturi moderne în ferma proprie, asocierea sa cu politica comuniştilor nu-i dă nicio scuză şi fac ca versurile lui Păstorel să fie meritate.

Iată-l pe Zăroni, primul din dreapata, alături de Groza şi Ghoerghiu -Dej (la microfon)  la congresul Frontului Plugarilor (organizaţia politică afiliată comuniştilor condusă de Petru Groza) din 24 iunie 1945. (Fototeca online a comunismului românesc” 193/1945)