Autobahn, Kraftwerk, 40 de ani

Acum 40 de ani exact se lansa albumul Autobahn al celor de la Kraftwerk. A fost o revolutie. Pentru prima data muzica electronica devenea muzica de succes. Muzica electronica se mai facuse, dar era privita doar ca un experiment pentru "initiati". Sau cel mult ca efect aditional in cadrul altor tipuri de spectacol muzical. Dar cu Autobahn lucrurile s-au schimbat. 

Stramosii nostri cei sturlubatici

Pentru ca tot ne tragem din daci si din romani, cum zice manualu' de istorie, ia sa vedem cum stateau stramosii romani cu sexul! Ca vorba aia, daca nu stateau bine nici noi nu am fi urmasii lor, nu-i asa?

Spre deosebiri de vremurile noastre, care sunt influentate de conceptia crestina si notiunea de pacat asociata sexului, strabunii romani nu aveau astfel de retineri, pentru bunul motiv ca erau pagani.

De altfel traiau intr-o lume in care imaginile legate de sexualitate erau peste tot. Organul sexual masculin era un simbol apotropaic, adica alunga duhurile rele. Tinand seama de aceasta binevenita functie era expus mai peste tot. Hermele (hermai) se puneau  la rascruci, la intrari, la hotare. Erau un pietroi cu un cap, si (mai ales) cu ... ce se vede in imagine (un exemplu de herma dintr-un muzeu din Atena). Cine a fost la Pompei sa viziteze ruinele celebre stie ca multe case au la usa sculptat ceva asemanator, tot ca sa alunge duhurile rele.

Oricum oamenii erau invatai sa se vada goi, la baile pubice, sau la palestra. Ba chiar si latrina (care era un local public) era un loc de intalnire si socializare, fapt greu de imaginat pentru noi astazi.

Dar erau si alte lucruri care favorizau libertinajul stramosilor nostri.

Oamenii traiau destul de putin. O persoana care trecea de 40 de ani era deja senex, adica foarte batran, bun de pensionat am zice acum. ( a se compara cu ce intelegem noi prin pensionar astazi)

Astfel, ca erau destul de multe vaduve la o varsta la care pasiunile nu erau deloc stinse. Mai mult statutul femeii din acele vremuri nu le incuraja deloc sa-si caute un sot, ci dimpotriva.  In general femeia nu avea prea multe drepturi si datora tot timpul ascultare barbatilor (mai intai tatalui, apoi sotului). Nu putea nici macar sa dispuna de averea proprie. Totusi, in cazul vaduvelor se admitea ca acestea pot sa-si administreze singure averea. Astfel, dupa ce probabil fusesera maritate la o varsta frageda printr-un aranjament facut de tata, o tanara doamna ramasa vaduva, mai ales daca avea oarece stare, se afla intr-o pozitie fericita in care putea sa se bucure de viata. Recunoscuta in sfarsit ca propria stapana, se bucura de atentiile, sincere sau interesate, ale amantilor. Chiar daca s-ar fi dorit virtuoasa si nu-si afisa vreun iubit, oricum gura lumii o barfea ca "se tine" cu vreun scalav. Si asa ne explicam cum de avea ocazia Ovidiu sa scrie atatea poezii despre amantele sale.

Pentru barbati lucrurile erau inca si mai simple. Existenta unor sclave pe langa casa erau toate atatea ocazii de a "pacatui". Desi se mai clevetea rautacios despre stapanii care se tin toata ziua dupa scalavele lor, practica era cat se poate de acceptata. Printre copiii care se nasteau din sclave, stapanul avea destule motive sa creada ca unii erau ai sai. Fiind nascuti din sclave erau si ei scalavi. Totusi, acestia aveau, de multe ori, statutul de "dragalas" (deliciae, delicatus). Adica erau rasfatatii stapanului, primeau chiar si educatie ca un copil liber, si probabil erau eliberati la un moment dat.

Concubinajul monogam, ca si in zilele noastre, nu trezea nicio reactie negativa. Concubinajul monogam era impus uneori de situatia diferentei de statut social dintre cei doi parteneri,care facea imposibila o casatorie "oficiala". Imparatul Vespasian, ca exemplu, a trait multi ani cu o liberta foarte educata, care ii era si secretara personala, fara ca acest lucru sa genereze vreun comentariu rauvoitor.

Nu trebuie sa uitam de homosexualitate. Legatura dintre un barbat mai in varsta si un tanar adolescent era vazuta ca perfect normala. Totusi, era vazut rau daca un barbat continua sa fie "iubita" cuiva dupa ce lasa in urma adolescenta. 

Erau oare si alte oprelisti pentru acesti libertini? Asa cum ne lasa sa vedem frescele si mozaicurile, dezvelirea sanilor unei femei era considerata extrem de impudica. In frescele de la Pompei, prostituatele, infatisate in plina activitate, au sanii acoperiti pudic, cu un fel de sutien.

(inspirat de Istoria vietii private, Philippe Aries, Georges Duby)

Salata de bostan si rucola

Nu e chiar o reteta, ci un motiv de inspiratie. In fiecare toamana tarziu bostanii invadeaza pietele cu miezul lor parfumat în culori calde. Nu ai cum sa te abtii de la a lua o felie si sa o mananci cu ceva. Fie si cea mai simpla metoda de a prepara bostanul: copt in felie in cuptor, uns cu miere si cu nuca macinata. E delicios. Dar nu numai deserturi se pot face usor din bostan.

Iata aici un exemplu, aceasta salata de bostan cu rucola.

Cantitatile le stabiliti voi dupa ochi.

Luati o felie de bostan si o taiati in cubulete (fara coaja bineinteles). Faceti un mujdei de usturoi indoit cu apa si tavaliti cuburile de dovleac in mujdei. Daca aveti asa ceva prin casa, presarati si cu mac. Dati la cuptor pentru vreo 20-30 minute.

Dupa ce e gata adaugati rucola, ceapa taiata rondele si boabe de rodie. Adaugati putin ulei de masline.

Serviti cat bostanul e inca cald.

Va garantez ca nu va mai opriti din mancat.

Home: A Memoir of My Early Years

 Julie Andrews,  Home: A Memoir of My Early Years

Memorialistica poate fi o lectura interesanta daca exista acea minima sinceritate  si o suficienta luciditate pentru a se defini corect din partea celui care isi dezvaluie viata. Genul este din pacate subminat de o cantitate imensa de maculutura autojustificativa, sau plina de ifosele autorului.

Nu e cazul cu aceasta carte. Insusi decupajul "My early ears" arata o constientizare a ceea ce este relevant intr-un astfel de demers. Desigur vedeta Julie Andrews poate fi interesanta pentru cititorii de tabloide, insa omul Julie Andrews vrea sa spuna o poveste care i se pare mai importanta pentru cineva care va avea rabdarea sa citeasca aceste memorii: cum s-a construit vedeta Julie Andrews. Povestea este a vietii actritei pina la a deveni mare vedeta internationala in urma rolului din filmul Disney, Mary Poppins.

E o poveste sincera, care nu ocoleste si nu indulceste drama unei familii dezbinate in care a crescut, cu un tata vitreg figura puternic ambivalenta, un personaj negativ in plan strict personal, dar, altfel, cu merite in lansarea actritei in cariera.

Secretul succesului? Dedicatie pentru cariera de actor inca de la o varsta frageda, munca si iar munca, renuntari (la educatia formala - si se simte o urma de regret ca nu a putu sa fie o persoana culta).

Veti descoperi, dincolo de vedeta de pe ecran, un om extrem de interesant si o lectie de viata.

Contraceptia in vremuri antice

Iata o scena amoroasa din vechea Roma. E o fresca din Villa care a apartinut probabil lui  Marcus Agripa (gloriosul general din vremea imparatului Augustus - cunoscuta si ca Villa della Farnesina) de langa Roma.

De la inceput  frapeaza lipsa de "jena" a cuplului. Un baietel asteapta langa cei doi indragostiti cu un vas de apa. Sa nu ne miram. Sclavii servitori erau priviti ca niste obiecte, prezenta lor trecea efectiv neobservata.

Fresca vorbeste despre singurul contraceptiv cunoscut la acea vreme: spalatul dupa sex, probabil folosind si unele fierturi considerate spermicide.

Nu numai frescele ne vorbesc despre asta, ci chiar si Ovidius, care era in mod sigur expert in materie de amor, tinand seama ca ne-a lasat Ars amatoria. Iubita neglijata de amant isi cheama totusi sclavele cu cele necesare spalatului pentru a ascunde aceasta "rusine", ne povesteste Ovidiu intr-o poezie (Ovid, III, 7).

Desi suna bine in latina, coitus interruptus nu este pomeni nicaieri in scrierile antice.

In schimb stramosilor nostri romani, nu le erau straine practicile sexuale, care nu conduc la procreere!!!

https://flic.kr/p/9weViw

(inspirat de Philippe Aries si George Duby, Istoria vietii private)