Analiza Dictaturii Comuniste din România

Raport final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Humanitas, 2006

Mărturisesc cu oarecare jenă că abia acum puţin timp am citit cap coadă Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

E o lectură care ar trebui făcută de fiecare român (din păcate românii sunt pre absorbiţi de televizor, şi rezultatele se văd în jurul nostru). Pentru simplu motiv că ar înţelege ceva mai bine lumea în care trăiesc. Plus că e gratis, fiind un document public, e disponibil "liber" pe internet pentru toată lumea.

Cine e familiarizat cu fenomenul comunismului din România nu va afla lucruri nemaipomenite. Însă nu acesta este rolul acestui raport , de a aduce noutăţi în cercetarea istoriei comunismului. Raportul consolidează într-o formă sistematică, cunoaşterea istorică dobândită despre fenomenul comunist din România în ceea ce poate fi considerat ca fiind a fi demonstrat temeinic. De aceea poate fi util chiar şi pentru cititorii mai sofisticaţi, ca şi lucrare de referinţă de la care să pornească abordarea altor subiecte mai controversate sau cu caracter de noutate.

Pana cand m-a cunoscut

Julian Barnes, Pana cand m-a cunoscut, Nemira 2014

O mare calitate a cărţilor lui Julian Barnes este o sinceritate a scrierii, care pare un fel de autobiografie chiar şi atunci când este pură ficţiune.

Era inevitabil ca Julian Barnes să abordeze şi tema relaţiei dintre scriitor ca persoană biografic descriptibilă şi opera sa, şi mai ales cum percepe cititorul această relaţie.

Până când m-a cunoscut este o poveste  în care un soţ intră într-o spirală a psihozei pornind de la filmele de mâna a doua în care soţia sa a jucat înainte de a se întâlni, şi eventualele relaţii pe care aceasta le-ar fi avut cu vedetele din filmele respective.

Prilej pentru Julian Barnes să se (să ne) delecteze în jocuri textuale în partitura literaturii erotice, ba chiar pornografice. 

Pentru a ajunge la concluzia că în definitiv cu fiecare operă autorul se sacrifică, măcar puţin, pe sine însuşi. Ce înţelege cititorul din asta e altă poveste...

Prajitura de toamna

Toamna ne ispiteste cu fructe cu gusturi puternice si carnoase. Numai bune de "prajiturit". Si merg sigur cu aluaturi cu texturi consistente si gust propriu.

Ingrediente:

800 g de prune
3 pere de marime medie
125 g faina de grau integrala
125 g de faina de hrisca
200 g zahar
6 oua
2 lingurite de praf de copt
esenta de vanilie
5 linguri de nuca macinata,
1 iaurt de 125 ml cat mai gras.

Taiati prunele in jumatati, scoateti samburii si puneti-le cu ceva zahar presarat peste ele ca sa lase suc, cat va ocupati de restul procesului productiv.

Seprati galbenusurile de albus.

Bateti galbenusurile cu zaharul pina se obtine se albeste compozitia si devine cremoasa.
Adaugati esenta de vanilie. Adaugati fainurile, nuca macinata si praful de copt si omogenizati bine (eventual chiar framantati cu mina). Adaugati iaurtul si amestecati .
Bateti albusul spuma tare ca pentru bezea. Adaugati albusul batut peste compozitie, treptat, amestecati cu o lingura, fără însă să insistaţi foarte mult, pentru a nu elimina cu totul aerul din compoziţie.

Tăiaţi perele în felii eliminând părţile mai tari cu sâmburi. Aşterneţi feliile de pară pe fundul tăvii pregătită în prealabil cu hărtie de copt. Peste turnaţi compoziţia.
La final, presaţi în aluat jumătăţile de prună. Daţi la cuptorul încălzit în prealabil la 180 grade pentru vreo 40 de minute.