James Joyce, Oameni în Dublin, Humanitas, traducere Radu Paraschivescu, 2012
Citind cartea te întrebi în ce lume o fi trăit Joyce dacă editorii găseu povestirile sale ca fiind scandaloase. În ziua de astăzi nimic nu mai este scandalos.
Totuși puțină dreptate aș da editorilor de acum un secol care se temeau să publice această carte. Nu sub aspectul scandalului, ci acela al sentimentului pe care ți-l transmite cartea. Oameni în Dublin este o colecție de povestiri care au un numitor comun: un simțământ al imposibilității depășirii condiției umane gregare, dacă vreți, un sentiment al ratării inevitabile. Poate de aici și calificativul de imorală dat cărții de către contemporanii lui Joyce, pentru că morala, în definitiv, este cea care ne face să ne simțim confortabil cu propriile noastre slăbiciuni și nu ne place să fi deranjați din acest confort.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu