Mitul industrializării

1952. Inaugurarea termocentralei de la Doicesti.
In imagine de stanga la dreapta: Marin Gaston, Alexandru Moghioros, Constantin Pârvulescu
Fototeca online a comunismului românesc 183/1952

Industrializarea face parte din obsesiile politicilor comuniste. Derivă din esența ideologiei comuniste care își propune promovarea clasei muncitoare. Clasa muncitoare era văzută ca fiind formată din cei care munceau în marile întreprinderi industriale. Prin urmare înființarea de mari întreprinderi industriale era o victorie a ideologiei comuniste. Se poate observa că această logică nu are nicio legătură cu considerente de eficiență economică, ci doar cu un proiect ideologic. De aceea, foarte multe dintre proiectele industriale ale comunismului s-au dovedit falimentare.

Revolutia Romana din decembrie 1989

Peter Siani-Davies, Revolutia Romana din decembrie 1989, Humanitas, 2006

Daca vreti sa aflati cateva lucruri clare despre ce s-a intamplat in decembrie 1989 va recomand aceasta carte. De la utorii romani nu o sa aflati nimic. Ei sunt preocupati de comploturi, masoni, tradari, alba-neagra, a fost sau nu a fost, nimeni nu vorbeste despre fapte.

Cartea e scrisa cu seriozitate englezeasca, bazata pe fapte, are oroare de teoriile conspirationiste, si demonteaza scenariile conspirationiste furnizate de alte surse. Totul metodic, pe surse care se pot verifica.

Canalul Dunăre Marea Neagră

Ceuasescu in vizita la santierul Canalului 1979
Fototeca online a comunismului romanesc 116/1979

Canalul Dunăre Marea Neagră a fost un proiect început în 1949 de către comuniştii români inspiraţi de proiectele de acelaşi tip construite din iniţiativa lui Stalin, în Uniunea Sovietică. Ca forţă de muncă au fost folosiţi condamnaţi politic. Condiţiile de muncă foarte grele transformau şantierul canalului într-o instituţie de exterminare a celor care îndrăzneau să se opună comunismului în România. După moartea lui Stalin în 1953 proiectul a fost abandonat.

Construcţia canalului Dunăre Marea Neagră a fost reluată în 1976 din iniţaitiva dictatorului Nicolae Ceauşescu. Deşi şi acesta a folosit mijloace de constrângere pentru a obţine forţa de muncă necesară, această a două etapă nu a mai fost caracterizată de aceleaşi abuzuri ca la începutul anilor 1950. Canalul a fost inaugurat în 1984 fiind prezentat ca o mare realizare personală a lui Nicolae Ceauşescu.

Prajiturele cu lamaie

Ceaiul de la ora 5 e un ritual care trebuie respectat cu tot ce e mai bun. Şi nimic nu merge mai bine la ceaşca de ceai decât o prăjitură cu un parfum şi un gust puternic de lămâie.

Ingrediente

Aluat

200 g unt la temperatua camerei

60 g zahăr

250 g făină

Un praf de sare

Crema

6 ouă,

600 g zahăr, 

6 lămâi  (dacă sunt din cele mari merg şi vreo 4)

125 g făină

Zahăr pudră pentru presărat

Cantitățile sunt pentru o tavă 20x30 cm.

Începeţi cu aluatul. Cu un mixer bateţi zahărul cu untul până când amestecul are un aspect cremos. Adăugaţi făina şi sarea şi frământaţi. Când devine un aluat omogen puneţi-l pe o suprafață dată cu făină şi cu mâinile aplatizaţi cât mai aproape de forma tăvii. Pregătește tava cu hârtia de copt. Transferă foaia de aluat în tavă şi prin presare cu mâna ajustează cât să acoperi toată suprafața tăvii plus marginile.

Pune tava cu aluatul 30 de minute în frigider. După aceea la cuptorul încălzit la 180 grade lasă aluatul să se coacă pentru 15 minute. Lasaţi să se răcească.

În timpul acesta se prepară crema.

Rade coaja la toate cele 6 lămâi, ar trebui să fie vreo două linguri generoase de coajă rasă. Stoarce sucul de lămâie,  ar trebui să fie spre o cană de suc.

Bate mai întâi ouăle cu zahărul. Apoi amestecă sucul de lămâie şi coaja rasă. La final adaugă făina. Iese o cremă destul de lichidă.

Turnaţi crema peste aluatul deja copt şi răcit.

Daţi la cuptor la 180 grade pentru încă 30 de minute.

Presăraţi cu zahăr pudra la final. Tăiaţi în pătrăţele.

Vă spun că este mai bună dacă aveți răbdare vreo 24 de ore, înainte de a o mânca.

E o prăjitură destinată ceaiului, are o notă puternică de acru.

 

Cu soţ sau fără soţ?

Ceausescu cu Brejnev in vacanta in Crimeea in august 1979. O fi fost cu sot sau fara sot?
Fototeca online a comunismului românesc cota 115/1979 

In 25 iulie 1979 s-a luat de către Ceauşescu măsura introducerii restricțiilor de circulație pentru autovehiculele proprietate privată, în sensul că în zilele de duminică nu puteau circula decât alternativ, o duminica da, alta nu, după cum aveau numerele de înmatriculare cu soț sau fără soț. De asemenea, a fost luată măsura raționalizării carburanților în România. Străinii nu mai puteau cumpăra carburanți decât cu plata în devize convertibile. Aceasta măsură, luată inopinat, a adus o gravă criză în relațiile României cu alte țări socialiste europene, în special cu Polonia. România era o destinație de vacanță apreciată de către polonezi. Un număr mare de cetățeni polonezi au fost surprinși în România de această măsură și se aflau în imposibiliatte să cumpere benzina necesară pentru a se întoarce acasă, fiind la rândul lor cetățeni ai unei țări socialiste și nu erau în măsură să dețină valută convertibilă.

Măsura a scos practic România de pe harta turistică pentru cetățenii celorlalte țări socialiste.




Dictatura lui Nicolae Ceaușescu, 1965-1989, Adam Burakowski, traducere Vasile Moga, Polirom 2011, 244-246