M.K. Gandhi, An Autobiography, Penguin Books 2001
Gandhi este un personaj cu dimensiune mitologică. Intrat în patrimoniul figurilor emblematice ale civilizației, aproape că nici nu mai contează cine a fost într-adevăr Gandhi, mitul ţinând loc de percepție obiectivă a omului Ghandi.
Autobiografia de care povestesc aici este o carte scrisă de Gandhi în a doua parte a anilor 1920. Deci nu veţi găsi în ea întreaga viață a lui Ghandi. Dar acest lucru nu este foarte important. Pentru că este vorba de o autobiografie extrem de particulară. Politicienii îşi scriu biografia pentru a-şi justifica acţiunile politice. Artiştii îşi scriu biografia pentru a-şi justifica opera. Ghandi nu vrea să justifice nimic. Nu vă așteptați în niciun caz să fie povestite acţiunile politice ale lui Ghandi. Da, Ghandi a fost şi unom politic, cu un rol fundamental în eliberarea Indiei de colonialism, dar nu omul politic Ghandi este esențial pentru Omul Ghandi. Astfel că poveştile despre acţiunile politice ale lui Ghandi, deși nu lipsesc, nu sunt obiectul central al cărţii. De fapt subtitlul cărţii oferă ghidaj cum trebuie citită această autobiografie: "istoria experimentelor mele cu adevărul". Ghandhi povesteşte o serie de experiențe personale pe drumul căutării Adevărului, în sensul devenirii personale ca om care mărturisește prin întreaga sa existenţă Adevărul.
Pentru Ghandi Adevărul este elementul central al existenței umane. Adevărul asumat ca stil de viață.
Astfel biografia este un manual din care se poate învăța un stil de viață conform Adevărului, problemele pe care le pune această alegere, motivațiile care stau în spatele unor alegeri. Un exemplu. Celebra rezistenţă pasivă, calea de acţiune politică care l-a făcut introdus pe Gandhi în conștiința publică mondială, este denumită de Ghandi "satyagraha" care se poate traduce ca "afirmarea adevărului". Adevărul susținut cu întreaga fiinţă, crede Gandhi, va prevala întotdeauna, astfel că nu are nevoie de violență sau alte mijloace de constrângere pentru a se impune. Ba chiar violenţa şi constrângerea sunt negaţii ale adevărului, un adevăr susținut prin violenţă nici nu este Adevăr.
Dar cum spuneam această carte este mai puțin preocupată de politic cât de experiențele intime ale lui Gandhi în adoptarea Adevărului ca mod de viață. La un nivel mai teluric este un manual prin care un indian povesteste căutările sale de a găsi un stil de viață care să fie în același timp indian, dar în același timp integrat în provocările lumii moderne. Probabil aici stă şi succesul universal al lui Gandhi. În căutările sale, care pleacă de la probleme foarte specifice pentru un indian confruntat cu civilizația modernă, el dă răspunsuri cu valoare universală pentru angoasele omului modern de oriunde ar fi.
O domnişoară atentă la siluetă va descoperi cum a reușit Gandhi să fie mult timp un vegetarian strict. Şi problemele pe care i le-a pus compromisul acceptat, ca, în urma unei boli, să consume lapte de capră. Cum poate un om să renunțe la orice obiectiv legat de propășirea materială personală, şi în avelaşi timp să mențină armonia în familie, unde soţia are micile vaniţăţi legate de statutul social. Cum poţi să fii umil până la negarea eului, dar, în același timp să păstrezi respectul social, care implică semne de statut social.
Totul explicat raţional şi inteligibil pentru o minte formată în civilizaţia raţionalistă, occidentală, deşi multe din concepte provin din tradiția hinduistă. Cu multe paralele "legaliste" căci, să nu uităm , Gandhi a fost un avocat.
Ei, da, şi dintre avocaţi s-au ales oameni mari!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu