![]() |
Lucretiu Patrascanu (stanga) se intertine cu Teohari Georgescu in tribuna oficiala la manifestatia de 1 Mai 1946 Fototeca online a comunismului românesc cota 7/1946 |
Lucreţiu Pătrăşcanu (1900-1954) este unul dintre fondatorii
Partidului Comunist din România. Provine
dintr-o familia bine situată de intelectuali. El însuși a făcut studii juridice
încununate cu un doctorat la Universitatea din Leipzig.
În perioada interbelică este unul dintre principalii
activişti ai Partidului Comunist Român. În 1931 este ales ca deputat în
Parlamentul României din partea Blocului Muncitoresc Ţărănesc, o organizație
paravan pentru comuşti, al căror partid era declarat ilegal. Din 1932 până în
1935 activează la Moscova, în Comintern.
A fost de mai multe ori condamnat pentru activitatea sa de
extrema stângă, dar, datorită
conexiunilor de familie, obţine condamnări relativ uşoare raportat la alţi
lideri comunişti, sau condiţii de executare a pedepsei preferențiale. Această
stare de lucruri conduce la apariţia unei atmosfere de neîncrede faţă de el
printre ceilalți liderii comunişti, care, proveniţi din medii sărace, şi fără
educație, nu se bucurau de astfel de
tratament favorabil.
Tot prin legăturile sale de familie este contactat de
reprezentanții Regelui pentru a participa la organizarea ieşirii României din
războiul alături de Germania nazistă, ca reprezentant al Partidului Comunist
din Romănia.
La 23 august 1944 este numit ministrul al justiţiei. În
această calitate pleacă imediat după 23 august la Moscova, pentru a încheia
convenţia de armistițiu a României cu URSS şi Aliaţii. Aici dezamăgește conducerea comunistă
deoarece, în loc să accepte fără discuții condițiile impuse de sovietici, aşa
cum se aştepta de la un bun comunist,
încearcă să obţină clauze mai bune pentru România.
Privit cu neîncredere de către ceilalți lideri comunişti din
România, şi provocând nemulțumirea sovieticilor, poziția sa în cadrul
Partidului Comunist din România va fi
din ce în ce mai izolată, personaje ca Gheorgiu -Dej sau Ana Pauker preluând
conducerea. Îşi menţine rolul de ministru al justiției fiind organizatorul
Tribunalelor Populare prin intermediul cărora comuniştii au condamnat pe
nedrept pe adversarii lor politici.
Lucreţiu Pătrăşcanu va exprima şi în continuare puncte de
vedere inacceptabile pentru ideologia stalinistă, precum un discurs ţinut în
1946 la Cluj, unde spunea că înainte de a fi comunist, este român, ceea ce i-a
atras critici că este naţionalist, în contradicție cu linia internaţionalistă a
comuniştilor.
În 1948 este arestat şi judecat împreună cu soţia şi cu alţi
colaboratori ai săi. Procesul se desfăşoară după modelul proceselor staliniste
care se inițiaseră deja în Cehoslovacia (Vladimir Clementis și Rudolf Slánský),
Ungaria (László Rajk), Bulgaria (Traicio Kostov) sau Albania (Koči Xoxe). Din
1951 desfășurarea procesului trenează. După
moartea lui Stalin, survenită în 1953, probabil speriat de exemplul din Polonia
unde Gomulka, un lider de partid condamnat sub Stalin, a fost pus şef al
partidului comunist din Polonia de către noua conducere de la Kremlin, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, şeful comuniştilor români, va acţiona pentru condamnarea rapidă
a lui Lucreţiu Pătrăşcanu la pedeapsa capitală, acesta fiind executat prin
împuşcare.
Cazul Lucreţiu Pătrăşcanu va fi utilizat ca armă politică
după 1965 de către noul şef al comuniştilor români, dictatorul Nicolae
Ceauşescu, care, sub pretextul reabilitării comuniştilor pe nedrept condamnaţi,
va îndepărta din conducerea Partidului Comunist Român pe mulţi vechi lideri,
care ar fi putut să-i conteste poziţia de conducător, sub motivul că aceştia sunt
compromişi prin participarea la condamnarea lui Pătrăşcanu. Din aceeași
perioadă provine o literatură "eroică" privindu-l pe Lucreţiu
Pătrăşcanu. (Robert Levy, AnaPauker:The Rise and Fall of a Jewish Communist,
University of California Press, 2001, şi, Vladimir Tismaneanu, From Arrogance
to Irrelevance, Avatars of Marxism in Romania, în The Road To Desillusion: From
Critical Marxism to Post-communism in Eastern Europe, M.E. Sharpe, 1992)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu