Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965). Originar din Moldova, era lucrător feroviar. Din 1930 activează in partidul comunist. Este o figură importantă a grevelor din 1933 care au izbucnit în România pe fundalul crizei economice. A fost condamnat la 12 ani de închisoare. Deşi în detenție, intră în Comitetul Central în 1935. In preajma lui 23 august 1944 evadează. Din 1945 devine, cu asentimentul lui Stalin secretar al Partidului Comunist Român, şef al partidului. Din 1948, după modelul stalinist ia funcția de secretar general al partidului. Pe fondul destalinizării de după moartea lui Stalin, între 1954 şi 1955 renunţă formal la funcția de secretar general, rămânând doar prim ministru. După 1955 redevine secretar general al partidului. Din 1961 are şi funcția de Președinte al Consiliului de Stat, adică şef al statului. In prima parte a conducerii sale, a fost un stalinist exemplar, aplicând în România toate metodele brutalului dictator sovietic: lichidarea fizică a adversarilor politici, crearea unui Gulag romănesc, cooperativizare forţată, urmarea obedientă a ordinelor de la Moscova, obscurantism ideologic. Spre finalul anilor 50 poziția sa se schimbă. Se distanţează de politica Moscovei, procedează la eliberarea deținuților politici, relaxare ideologică, o mai mare grijă pentru nevoile de consum ale populației.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu