Chapatti

Vreti sa mancati paine calda? La magazin nu este, sa faci paine acasa dureaza. Solutia alternativa sunt lipiile. Renumite sub numele indian Chapatti sunt sigur ca le stiti de la bunicile voastre sub cele mai diferite nume (eu cunosc chiar denumirea "gansac")

Este cea mai "primitiva" forma de paine.

Ingrediente:

- 230 g faina (daca e integrala cu atat mai bine) plus ceva faina pentru presarat.

- 150 ml apa,

- optional un praf de sare.

Cantitate pentru 6 lipii.

Doar atat.

Puneti faina intr-un vas adaugati apa foarte usor incalzita (plus, eventual, sare). Framantati (maxim 5 minute) ca sa obtineti un aluat nu prea lipicios, usor elastic. Deoarece calitatea fainei poate varia de la caz la caz puteti sa mai adugati putina faina sau putina apa pentru a potrivi aluatul.

Acoperiti cu un servet ud si lasati vreo 10 minute sa se odihneasca. (daca aveti timp puteti sa lasati mai mult 30 de minute).

Portionati in 6 bucati aluatul. Dati  mainile bine cu faina si jucati-va cu palmele presand bucata de aluat pentru a obtine o forma aproximativ rotunda cu diametru cat palma. Daca nu va iese asa incercati in mod clasic cu sucitorul pe o suprafata bine presarata cu faina.

Daca nu le puneti pe foc imediat, tineti-le tot sub un servet ud (principala probleme este ca aluatul se deshidrateaza repede).

Pe o plita sau cratita de clatite, pe un foc potrivit,  puneti fiecare lipie la copt. Cu o spatula intoarceti-le pe o parte si pe cealalta. Se coc pina se umfla (nu dureaza mai mult de 1 minut - 1 minut si jumatate). Cu putina practica, nu va ia mai mult de jumatate de ora intreaga operatiune.

Între înger şi fiară Mitul omului diferit din Antichitate până în zilele noastre

Lucian Boia, Între înger şi fiară.Mitul omului diferit din Antichitate până în zilele noastre, Humanitas, 2011

Cartea a aparut mai intai in Franta. Constituie una dintre cele mai profunde si originale cercetari istorice ale lui Lucian Boia, desi istoricul este mai cunoscut astazi pentru abordarea nonsalanta, nonconformista, a unor aspecte controversate din istoria Romaniei.

Un bestiar al imaginatiei umane, de la blemi si monopozi la martieni. Istoria umanitatii reflectata in imaginarul umanitatii, caci acolo se regasesc exprimate temerile si sperantele cele mai profunde ale omului.

Abdicarea regelui Mihai. Documente diplomatice inedite

Abdicarea regelui Mihai. Documente diplomatice inedite, Mark László-Herbert, Humanitas 2010,

Cartea ofera o perspectiva contemporana a evenimentelor imediat premergatoare, din timpul evenimentelor si imediat dupa, privind abdicarea Regelui Mihai la 30 decembrie 2010.

Cartea confirma lucruri pe care deja le cunoastem depre evenimente, dar aduce si cateva amanunte "picante".

In primul rand este confirmata buna credinta a regelui Mihai in aceasta desfasurare de evenimente. Demersurile sale, asa cum sunt ele consemnate de cancelariile occidentale, dezvaluie o persoana angajata sa -si faca datoria, atat timp cat este posibil ca actiunile sale sa mai aiba vreo semnificatie in fata cotropirii Romaniei de catre comunisti.  Desigur apar pe acest fond si ingrijorarile umane legate de posibilitatea de a fi lichidat, precum si raul pe care il vor suferi persoanele apropiate regelui.

Partea mai putin placuta este constarea cat de cinica poate fi diplomatia internationala. Desi de inteles, si explicabila aceasta atitudine in contextul international de atunci, este dramatic a  constata cum i se refuza regelui Mihai , de catre cancelariile occidenale, orice ajutor, inclusiv i se refuza pina si posibilitatea de a primi un sfat. 

In final, amanuntul picant, putin cunoscut. Diplomatia occidentala vehicula in perioada 1945-1947 posibilitatea ca fostul rege Carol al II-lea, tatal lui Mihai, care abdicase in 1940, sa se afle in contact cu sovieticii pentru ca sa revina pe tron, cu asentimentul lui Stalin. Dovezile in acest sens amintite in aceste documente diplomatice nu sunt foarte concludente, dar probabil ca nu exista atata preocupare la nivelul unor functionari atat de putin dispusi la fabulatii, ca cei din departamentele de afaceri externe, daca ceva adevarat nu ar fi fost.

O istorie a lumii in 10 si 1/2 capitole

Julian Barnes - O istorie a lumii in 10 si 1/2 capitole, Nemira, 2011

Am mai scris despre cartile lui Julian Barnes, e unul din autorii mei preferati.

Sub pretextul unei treceri in revista a istoriei lumii, dintr-o perspectiva filosofica, (istoria este o chestiune de receptare si nu o stiinta  adevarului, istoria se repeta intre drama si haz, planul Divin lucreaza prin amanunte, si nu prin "marile fapte" consemnate de istorie), de fapt Barnes isi ofera prilejul de a exersa in zece povestiri si o paranteza explicativa forme diverse de recompunere a textului. Autorul intervine, precum Creatorul in lumea creata de el, sub cele mai diverse forme ale naratiunii. Fie o ironica transcriere a cartii biblice despre potop, fie o prelucrare a unei dezbateri medievale despre responsabilitatea juridica a animalelor, fie genul epistolar practicat din jungla Amazonului de catre o vedeta de cinema, fie sub forma de eseu de critica artistica (tablul Meduza), fie stilul direct al naratiunii americane, fie stilul utopic.Totul pentru placerea de a citi.

Romancierul naiv si sentimental

Orhan Pamuk, Romancierul naiv si sentimental, Polirom 2012

Cartea este o carte despre arta romanului in viziunea lui Orhan Pamuk. Multe idei le veti gasi si prin alte parti.

Totusi sunt destule lucruri din "bucataria" lui Pamuk. O sa aflati, de pilda, despre motivele unor alegeri in scrierea romanului "Ma numesc rosu"

Mic dejun la Tiffany

Truman Capote, Mic dejun la Tiffany, Polirom, 2011

Probabil toata lumea cunoaste celebra ecranizare din 1961 cu Audrey Hepburn in rolul principal. Un film celebru, deja clasic, de foarte buna calitate.

Deobicei ecranizarile sunt mai slabe artistic decat romanele din care provin. Deci, daca filmul e atat de bun, cum este cartea scrisa de Truman Capote.

Cartea este fantastic de bine scrisa. Fata de film, care apeleaza la cheia mai facila a unei povesti romantice intre tanarul scriitor si vecina Holly Golightly, romanul este unul  al starii febrile de cautare, al nelinistii alegerilor. Cu verbul bine manuit, fraza alerta, e o carte care se citeste pe nerasuflate.