De pe ici-colo citesc despre cum istorici mai putini inspirati au incurcat si mai mult lucrurile in chestiunea lui Dracula si Vlad Tepes.
Iata un exemplu despre activitatea
lui Radu Florescu si mitul lui Dracula
... acesta din
urmă însă american, profesor la Boston, venea din când în când în ţară să
tipărească tot felul de chestii, făcea banii pe din două cu un fotograf, Miclea
îl chema, fotograful lucra bineînţeles pentru securitate. ... Între altele, Radu
junior a scos, în colaborare cu un irlandez, unul Mc Nally, nişte cărţulii
despre Vlad Ţepeş, vorba vine Vlad Ţepeş, scria acolo despre Dracula, se căznea
să-l facă cât mai asemănător cu vampirul. Nu-şi prea scoteau banii, făceau de
aceea amândoi, cu rândul, turnee de conferinţe despre Dracula, asta prin
statele din Munţii Stâncoşi, în Colorado, Montana, Oregon, pe acolo mai ţin
chestii din astea. Pe afişe scria « DRACULA TRĂIEŞTE ! ÎNVIEREA LA
ORELE 8.00 FIX. SALA BISERICII MORMONE. INTRAREA 5 $”. Doi
vlăjgani aduceau pe podium un sicriu, deşurubau capacul, şi ieşeau, în fund se
auzea o muzică fioroasă. La un moment dat se stingea lumina, lumea se foia, copiii
ţipau, se aprindea un reflector verde, capacul sălta uşor, se ridica din
coşciug Florescu, în capul oaselor, avea pe el un giulgiu alb-verzui. Era
Florescu înalt, ciolonos, cu faţa ciupită rău de vărsat, ca mâncată de viermi,
ochii în fundul capului, făcea paralele…
Radu Constantinescu „ O sută de istorioare cu
istoricii Epocii de Aur”
Un comentariu:
asta chiar e carte de citit, Mr. Felix; si habar nu aveam de ea...
Trimiteți un comentariu