The Lady in the Tower -The Fall of Anne Boleyn

Alison Weir, The Lady in the Tower - The Fall of Anne Boleyn, UK, Jonathan Cape, 2009

Aventurile maritale ale lui Henric al VIII -lea  Rege al Angliei între 1509 şi 1547, au depăşit ca interes cadrul naţional britanic. Mulţi oameni au auzit de cele 6 neveste şi sfârşitul tragic al unora dintre ele.

Copiii britanici erau obişnuiţi cu următorul exerciţiu mnemotehnic ca să reţină soarta nevestelor lui Henric.

Divorţată, omorâtă, decedată,

Divorţată, omorâtă, supravieţuitoare.

Anne Boleyn este a doua din seria de 6 neveste şi prima omorâtă. Fie şi prin acest lucru evenimentul a fost unul extraordinar, pentru prima data o regină a Angliei era executată (1536)

Autoarea Alison Weir dedică o carte întreagă acestui eveniment, demers unic. Ce explică această posteritate extraordinară, care justifică chiar redactarea unei cărţi întregi despre căderea unei regine?

Prima explicaţie este, aşa cum explică chiar autoarea, şansa ca fiica lui Anne Boleyn să fie viitoarea regină Elisabeta I a Angliei, cu o domnie care a marcat profund istoria Angliei. Astfel că, este absolut explicabil, ca după tragicul eveniment, din dorinţa de a flata pe suverana Angliei, mulţi autori să fie preocupaţi în a spăla imaginea condamnatei Anne Boleyn prezentând-o ca pe o victimă inocenta, un personaj tragic.

Mai mult, Elisabeta I a fost o campioană a religiei protestante, astfel că, Anne Boleyn, care a protejat şi ea pe protestanţi, a devenit o martiră a protestantismului, o victimă a uneltirilor duşmanilor catolici.

Tema victimei inocente a fost preluată de literatura romantică, care astfel a popularizat în toate straturile societăţii această imagine: o Anne Boleyn victimă inocentă, personaj tragic prin definiţie.

Ce aduce nou această abordare.

Dincolo de minuţiozitatea cercetării concentrat pe un fapt istoric cu o desfăşurare în timp de mică amploare,  se face simţită influenţa studiilor de gen. Anne Boleyn este o victimă în primul rând a condiţiei ei de femeie  într-o lume a bărbaţilor. Prin statutul de Regină a participat la jocuri de putere care erau în esenţă monopolul bărbaţilor. Aşa că după eşecul său în a-ţi îndeplini principala sarcină rezervată de mentalitatea epocii pentru o regină, să dea naştere unui moştenitor de sex masculin care să preia coroana, opţiunile ei în acest joc de putere s-au îngustat foarte mult, şi rezolvarea crizei politice nu mai putea fi decât eliminarea fizică a Reginei.

Dincolo de aceste teorii în permit să am şi o opinie foarte personală: vâzând tabloul bietei Anne Boleyn ce se presupune a fi fost făcut în preajma  morţii, parcă începi să înţelegi de ce a vrut Henric să scape de ea. Nu că l-aş aproba…