O mie si una de nopti

O mie si una de nopti, trad. Haralambie Gramescu, ed Erc Press, 2009-2010

Deoarece se apropie de final seria de aparitii (cate un volum la 2 saptamani) din O mie si una de nopti nu pot sa nu amintesc aceasta bijuterie. Este prima traducere integrala in limba romana a celebrei colectii de scrieri arabe. Ma feresc sa le spun basme deoarece in realitate este vorba de o carte de intelepciune orientala, intr-o forma literara admirabila. Cine se gandeste la o carte pentru copii se inseala, pentru ca aici este vorba de drama existentei desfasurata intre eros si thanatos care isi gaseste solutia in interventia oarecum deus et machina a lui Allah, asa cum orice drept credincios musulman (si nu numai) trebuie sa o stie si sa aplice in existenta sa cotidiana.

Traducatorul cred ca nu putea gasi un ton mai potrivit, fiind extraordinar efortul de a gasi in limba romana arhaismele sugestive pentru a pastra parfumul acestei minunate scrieri.

Razboiul rece

John Lewis Gaddis, Razboiul rece, Rao, 2009

Asa cum marturiseste autotul de la inceput, este o carte scrisa pentru generatiile care nu au trait razboiul rece, confruntarea dintre cei doi giganti ai politicii internationale din a doua jumatate a sec. al. XX-lea SUA si URSS.

Nu foarte generoasa ca informatie istorica, cartea insista asupra explicarii unor mecanisme fundamentale ale razboiului rece, pentru a explica unor generatii obisnuite cu realitatile politice de astazi, o realitate care poate paraea paradoxala daca nu ai trait-o, confruntarea fara arme dintre doua puteri, care practic ar fi putut sa anihileze lumea.

Citita din aceasta perspectiva, de rescriere a istoriei pentru un consumator actual, cartea este deosebit de utila.

Germanofilii

Lucian Boia, Germanofilii, Humanitas, 2009

Lucian Boia ataca, cu tonul sau binecunoscut ironic, un alt tabu al istoriografiei romanesti, consensul national in ceea ce priveste participarea Romaniei alaturi de Antanta la Primul Razboi Mondial. Desigur este o imagine creata postfactum din motive ideologice, realitatea vremurilor respective dezvaluind o mare varietate de optiuni. Astfel vom gasi printre gemanofili cateva personaje reper in cultura romana Grigore Antipa, Tudor Arghezi, Jean Bart, Martha Bibescu, Fratii Caragiale (Mateiu si Luca), George Cosbuc, Gala Galaction, Dimitrie Gerota, Constantin Giurescu G. Ibrãileanu, Vasile Pârvan, Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici , Constantin Stere, Dem. Theodorescu, Nicolae Tonitza, George Topîrceanu. Si pe altii mai putin cunoscuti. Cartea prezinta atat contextul politic si cultural in care s-a manifestat aceasta germanofilie, cat si destinele individuale. Emblematic pentru mentalitatile romanesti ulterior evenimentelor cel mai putin au avut de suferit politicienii germanofili si mai mult intelectualii.