Al doilea razboi mondial in imagini

Flavio Floriani, Istoria ilustrata a celuide al doilea razboi mondial, Ed Rao Books, Bucuresti, 2008

Desigur aceasta istorie a celui de al doilea razboi mondial nu va aduce cititorilor pasionati de istorie informatii sau interpretari inedite despre eveniment. Uneori lipsa de nuanta a autotului asupra unor evenimente, mai ales despre cele care se petrec in afara fronturilor principale de razboi, poate fi chiar suparatoare.

Totusi si aceasta carte, ca si celelate carti din seria de istorie ilustrata, merita un loc pe raftul dumneavoastra pentru ca imaginile pe care le contine cartea sunt extrem de sugestive si incearca sa te faca sa intelegi cum au luptat si trait oamenii in timpul celui de al doilea razboi mondial. O imagine face cat o mie de cuvinte, nu-i asa?

Românul . O autobiografie sexuală

Bruce Benderson, Românul. O autobiografie sexuală,trad. Alexandra Mustăţea, ed. Trei, Bucureşti, 2008

O carte care reţine atenţia prin subiectul său. Da, este o carte despre experienţa unui american în România.

Trebuie spus că este o carte scrisă după toate tiparele romanului despre ţinuturi exotice (nicio comparaţie cu romanele de aventuri erotice în Thailanda nu este prea forţată). Străinul occidental face cunoştinţă cu un tărâm exotic şi cu o cultură stranie prin intermediul unei experienţe erotice (de această dată una homoerotică), îmbinând experienţe din istoria personală cu paralelismele cu o istorie a tărâmului în care încearcă să se integreze dar care în acelaşi timp îl respinge.

Un roman care este de citit atât pentru satisfacerea unei curiozităţi asupra faptului cum ne văd străinii dincolo de declaraţii politicoase, sau exagerări mediatice, cât şi prin faptul că autorul, deşi nu se abate prea mult de la clişeele romanului cu aventuri exotice, stăpâneşte bine arta scriiturii, iar cele aproape 500 de pagini ale cărţii vor constitui o lectură agreabilă.

Occidentul

Lucian Boia, Occidentul,O interpretare istorica, Humanitas, Bucuresti, 2007.

Cartea lui Lucian Boia, Occidentul,O interpretare istorica, in fapt o traducere dupa o editie franceza, vine sa contribuie la o dezbatere mai veche istoriografica, si anume de ce ceea ce numim astazi Occidentul a dobandit suprematia asupra lumii ca bogatie, tehnologie, cultura, putere politica.

Cartea nu este si nu isi propune sa fie o abordarea exhaustiva asupra acestei probleme. Astfel de opere istorice de mare amploare s-au facut, sa amintim doar opera lui Fernand Braudel, la care si Lucian Boia trimite de mai multe ori, dar nu sa concureze cu astfel de opere si-a propus autorul.

Atunci care este noutatea abordarii lui Lucian Boia?

Dezbaterea asupra radacinilor istorice ale succesului occidentului in raport cu lumea este intrata intr-un anume impas, determinat tocmai de corectitudinea politica a multiculturalismului de inceput de secol XXI, in care trebuie subliniate contributiile materiale, stiintifice, culturale ale tuturor culturilor lumii. La aceasta se adauga sentimentele de vinovatie ale unui Occident care, pe langa succesele sale, are de achitat nota de plata, cel putin morala, a abuzurilor sale care au insotit aceste succese. Pina si euforia de dupa caderea comunismului a mai palit in fata problemelor mondializarii

Cum remarca Lucian Boia notiunea de Occident este o notiune cu geometrie variabila, care in cursul istoriei a cunoscut, geografic vorbind, fluxuri si refluxuri. Tocmai aceasta realitate aduce in dezbaterea istoriografica forte proaspete si o atitudine noua, cea a noilor occidentali. Pentru ca tarile eliberate de comunism, mai usor sau cu mai multe probleme de parcurs, au adopatat fara rezerve majore identitatea occidentalului. O identitate asumata constient si de Lucian Boia, si care este ,paradoxal, dar perfect explicabil, eliberata de corectitudinile politice si sentimentele de vinovatie ale mai vechiului oocident, caci desigur nu ne simtim vinovati aici in estul Europei de abuzurile colonizarii, iar experimentele culturale paralele si divergente cu modelul occidental (a se vedea comunismul) sunt recente si nu lasa loc relativizarilor.

De pe aceata pozitie, asumata, Lucian Boia demonstreaza ca singurul model de civilizatie care a cunoscut succesul in termeni cuantificabili, este modelul occidental. Chiar si modelele de succes de pe alte meridiane decat spatiul geografic strict al occidentului, sunt determinate de asimilarea cu succes a modelului de civilizatie occidental. Un exemplu cat se poate relevant este tocmai Europa Centrala si de Est care geografic si rasial este atat de aproape de occident, dar cu conditii istorice atat de diferite si care a pendulat intre preluarea modelului de civilizatie occidental si abandonarea acestuia.

Lucian Boia, fara sa ignore limitele acestui model de civilizatie, este un aparator al civilizatiei occidentale si ii sustine suprematia cu dovezi greu de inlaturat. Celelalte civilizatii au inca mult de dovedit pentru a avea vreo sansa sa se compare cu realizarile Occidentului.

Forme de represiune in regimurile comuniste

cooordonatori Cosmin Budeanca, Florentin Olteanu, Forme de represiune in regimurile comuniste, Polirom, Iasi, 2008,

Despre legatura dintre dictaturile comuniste si represiunea salbatica impotriva propriilor cetateni niciodata nu se poate considera ca s-a spus totul.

Cartea de fata aduna o serie de contributii care au fost prezentate la simpozionul "Forme de represiune in regimurile comuniste" tinut inperioada 12-14 iulie2007 la Sambata de Sus.

Sunt abordate sub cele mai diverse ipostaze mecanismele de exercitare a violentei fizice si psihice prin care regimul comunist din Romania a inteles sa asigure obedienta romanilor fata de acest regim politic detestat. Se regsesc, de asemena, contributii extrem de interesante legate de represiunea comunista in Basarabia, precum si in Bulgaria, care pare sa fi cunoscut una dintre cele mai violente campanii de anihilare fizica cvasitotala a elitelor in perioada de preluare a puterii de catre comunisti. De altfel, nu pot sa nu surprind propriul refuz al ratiunii de a face vreo clasificare al gradului de violenta pe care le-au exercitat regimurile comuniste in diversele tari din Europa de Est, atunci cand statisticile pe care se pot baza astfel de clasificari reprezinta in fapt suferinta umana incomensurabila.

Mi-au atras atentia articole precum cel al lui Mihai Burcea "Marea Adunare Nationala, girantul CC al PCR" care cuprinde o foarte interesanta analiza institutionala a regimului comunist din Romania,sau al lui Andrei Burcea "Profilul reeducatorului. Biografia lui Gheorghe Craciun" personajul fiind o figura principala printre tortionarii de la penitenciarul Aiud.

Cu articolul "Preotii fagaraseni in atentia Securitatii" Adrian Nicolae Petcu realizeaza un tablou extins al unei opozitii, nu intotdeauna foarte spectaculoasa, dar extrem de activa si larg sustinuta fata de regimul comunist in aceasta regiune istorica a Romaniei.

O imagine a modului in care erau mistificate realitatile problematicii libertatii religioase de catre regimul comunist din Romania, precum si o anumita doza de acceptare a acestei mistificari de catre factorii politici din "lumea libera" este redata de articolul "Problema libertatii religioase in relatiile romano -americane. Studiu de caz: vizita congresmenilor Cristopher Smith, Frank Wolf si Tony Hall in Romania" de Denisa Florentina Bodeanu.

Foarte realist si profund studiul "Identitati etno-culturale la este de Prut in contextul regimului totalitar comunist sovietic" de Lidia Prisac care, dincolo de inevitabilele pasiuni in problema nationala si relatia cu romanii de dincolo de Prut, vine sa explice realitati prezente oarecum deconcertante pentru un observator superficial.